SOCIETATEA ROMANEASCA GLOBALA

1.1 ANALIZA GENERALA

Ca urmare a exodului masiv si al instrainarii unei mari parti a populatiei prin modificarile teritoriale impuse Romaniei de catre forte potrivnice din afara ei, s-a ajuns de la o concentrare zonala, la globalizarea natiunii romane. Ca urmare, in strategia generala de dezvoltare nationala, numele ROMANIA trebuie sa capete un inteles extins, de la teritoriu administrativ, la acela de complex national alcatuit din teritoriul national (teritoriul de formare si dezvoltare a poporului roman), populatia aferenta acestui teritoriu si natiunea romana raspandita in afara acestui teritoriu.

Migratiile din acest secol ale unor intregi grupuri bine conturate etnic si deschiderea cailor de informare fara frontiere, au creat premizele accelerarii procesului globalizarii, afectand pozitiv marile puteri absorbante ale potentialului uman din tarile intarziate economic. Parte din valorile create de efortul comun al acestor grupuri in cadrul unor sisteme politice si economice propice dezvoltarii, pot fi redistribuite spre origini, prioritar spre tarile de provenienta ale acelor grupuri care si-au conservat identitatea nationala. Un rol important in mentinerea acestei identitati il constituie persistenta regimurilor din tarile originare de a mentine legaturi statornice si de a sprijini comunitatile raspandite global (vezi Israel, Ungaria, Polonia).

Spre deosebire de acestea, in Romania post-comunista, guvernele au instaurat o relatie de tip metropola-colonie cu romanii de peste hotare, care inevitabil are un efect de instrainare, mai ales la generatiile tinere.

Fara o integrare sociala, culturala si politica a milioanelor de compatrioti de peste hotare, autoritatile romane rateaza exploatarea intregului potentialul uman, economic, financiar, politic si diplomatic al diasporei. Pentru integrarea acestui segment important al diasporei este nevoie, in primul rand, de crearea cadrului legislativ si concomitent al celui organizatoric cu institutiile aferente.

1.2 POTENTIALUL DIASPOREI

Conform unor statistici, mai mult sau mai putin exacte - din lipsa unor instrumente corecte de evaluare - in afara granitelor traiesc in jur de 12 milioane de romani, in acest fel putand aprecia o populatie romaneasca globala de aproximativ 34 de milioane, din care 36%, locuiesc in afara Romaniei.

Din aceasta populatie, generatia emigratiei continua sa-si pastreze trainice legaturile spirituale cu tara. Este inca o generatie activa care incearca, sa mentina sentimentul identitatii nationale la cei nascuti pe alte meleaguri, pregatindu-i astfel sa devina extensia Romaniei peste hotare.

Aceste noi generatii educate si integrate complet in viata tarilor lor pot deveni elementele de suport ale Romaniei, rezervorul de investitii si cunostiinte, sursa cresterii influentei romanesti pe plan international. Este un suport cu atat mai pretios cu cat vine de la oameni complet integrati si influenti in tarile lor si de aceea acestora trebuie sa li se creeze posibilitatea de a deveni participanti activi la viata publica a Romaniei.

Daca nu se contracareaza din timp tendinta naturala de atrofiere si disparitie a identitatii romanesti la noile generatii nascute in medii nationale si culturale, printr-o legatura permanenta cu mediul national romanesc si prin crearea unui cadrul legislativ si organizatoric apt sa reintegreze romanii din afara granitelor, atunci resursele umane, economico-financiare si politico-diplomatice ale acestora, vor fi irosite pentru Romania.

1.3 RELATIILE DIASPORA-AUTORITATI

Actuala politica a Bucurestiului, atat la nivel guvernamental cat si la nivel de partide politice, se caracterizeaza printr-o totala indiferenta si refuzarea dialogului. De aceea este recomandabil ca Administratia romaneasca:

- Sa se angajeze in contact direct si in dialog deschis cu diaspora

- Sa ia consideratie si sa analizeze potentialul economic, diplomatic si social-politic si valoarea propunerilor initiativelor venite din diaspora

- Sa desfiinteze discriminarea cetatenilor romani pe baza

- Sa isi reinoiasca interesul activ pentru mentinerea identitatii membrilor comunitatilor romanesti atat din apropierea granitelor cat si a comunitatilor romanesti distantate geografic, deoarece trebuie remarcat ca pericolul instrainarii creste proportional cu departarea fata de tara

- Sa promoveze libera circulatie a informatiilor din si despre diaspora pentru intretinerea relatiilor cordiale cu romanii de peste granite.

- Sa renunte la filtrarea, pana la blocare a informatiilor despre diaspora in favoarea unei prezentari corecte. Prezentarea diasporei in termeni reali va duce la aplanarea frictiunilor initiate de regimul comunist si la instalarea dialogului deschis ca mijloc de comunicare si colaborare.

- Sa reanalizeze activitatea ambasadelor, consulatelor si centrelor culturale subventionate de guvern care prin dezvoltarea unor relatii de tip clientelar cu anumite grupuri nereprezentative pentru populatia romaneasca, devin focare de infiltrare, dezbinare si control a comunitatilor, creind tensiuni intre diaspora si autoritati. Propunem remedierea acestei situatii prin dezvoltarea unor relatii reciproc avantajoase cu parteneri reprezentativi ai comunitatilor romane locale dupa cum se arata in paragraful 1.4.

- Sa-si creeze o strategie de lobby modern prin extinderea de la un lobby al relatiilor temporare (relatii personale) la o tranzitie spre un lobby permanent prin influenta masei compacte a comunitatilor.

1.4 PROPUNERI LEGISLATIVO-ORGANIZATORICE

1.4.1 CADRUL LEGISLATIV

a. Abrogarea Art16(3) din Constitutie pentru a permite participarea la viata publica a cetatenilor romani de pretutindeni.

b. Eliberarea unui Act de Identitate Unic pentru toti cetatenii romani, indiferent de domiciliu. Aceasta propunere a fost facuta inca din septembrie 2000, dar a fost preluata, sub o forma modificata de catre guvernul Ungariei. Prin existenta acestui Act de Identitate, nu numai ca se va elimina o discriminarea, dar se va crea si instrumentul de evaluare corecta a numarului romanilor existenti in intreaga lume. Si alte tari au acte de identitate unice si la purtator pentru cetatenii lor.

c. Existenta unui singur tip de pasaport indiferent de locul domiciliului.

d. Modificarea Legii Electorale 68/1992, pentru a permite reprezentarea parlamentara a diasporei:

- Crearea Circumscriptiei Electorale 43 Diaspora, cuprinzand romanii din afara granitelor.

- Numarul de senatori si deputati se va stabili proportional cu numarul cetatenilor romani (conform Actului de Identitate).

- Se va stabili distribuirea de mandate pe circumscriptie si norma de reprezentare.

- Se va modifica Art. 20 din Legea Electorala 68/1992, pentru a permite infiintarea centrelor de votare si pe langa Centrele Culturale si locasurile de cult.

1.4.2 CADRUL ORGANIZATORIC

1.4.2.1 Centrele Romanesti

a. Justificare

Influenta culturii si spiritualitatii romanesti este esentiala pentru pastrarea identitatii nationale la populatia de origine sau descendenta romaneasca, iar in acest sens experienta ne arata ca rolul principal trebuie sa-l joace Centrele Romanesti. In aceste locasuri viata social-culturala a comunitatilor se poate desfasura in deplina neutralitate confesionala, eliberand membrii comunitatilor de prejudicati, ajutandu-i sa se apropie si sa se cunoasca mai bine.

Centrele Romanesti pot deveni vitrinele de prezentare a valorilor nationale si implicit centre de lobby pentru Romania.

b. Organizare

In cadrul Centrelor Romanesti isi pot gasi locul Centrul Cultural, sediile organizatiilor comunitare, birourile Ministerului Romanilor de Pretutindeni, consulatele generale si onorifice, sedii ale firmelor romanesti, mici complexe comerciale romanesti si un element esential il poat constitui sectii universitare de predare a culturii umaniste romanesti.

Administrarea si conducerea acestor complexe trebuie sa apartina exclusiv comunitatilor, ca o conditie sine-qua-non pentru ferirea lor de influente si presiuni politice cu evidente urmari de dezbinare.

Pentru protejarea de elementele poluante ale subculturii, va fi necesar sprijinul permanent al statului roman pentru promovarea unei arte autentice nationale.

1.4.2.2 Ministerul Romanilor de Pretutindeni

a. Justificare

In conditiile cresterii dramatice a populatiei romanesti de peste hotare, Ministerul de Externe avand ca rol reprezentarea intereselor politice, diplomatice si economice ale Romaniei in relatiile internationale, este astazi depasit de problemele diasporei. Prin degrevarea de atributii anexe legate de relatiile cu romanii din afara, intreaga capacitate a Ministerului de Externe va putea fi concentrata pe obiectivul principal al integrarii euro-atlantice si pentru stabilirea unei strategii necesare aplanarii actualelor relatii incordate cu vecinii imediati.

b. Atributii

- Pastrarea identitatii nationale, a spiritualitatii si culturii romanesti.

- Monitorizarea situatiei romanilor din teritoriile limitrofe Romaniei.

- Asigurarea legaturilor normale intre romanii de peste hotare si autoritatile romane.

- Rezolvarea efectiva a problemelor romanilor de peste hotare prin departamente specializate.

- Eliberarea de documente oficiale

c. Organizare

Datorita conjuncturii politico-istorice, exista doua modalitati diferite de abordare a societatii romanesti de peste hotare: pentru romanii din tarile limitrofe Romaniei si pentru cei din asa zisa diaspora.

Exista circa 13 departamente, in cadrul ministerelor, presedintiei, parlamentului care ar trebui sa gireze problemele compatriotilor de peste hotare.

Ministerul Romanilor de Pretutindeni poate ingloba aceste departamente pentru a le spori eficienta si poate prelua activitatile nespecifice muncii diplomatice desfasurate de consulatele Ministerului de Externe.

Numirea in conducerea acestui minister a unor persoane fara coloratura politica si/sau personalitati ale romanilor de peste hotare care sa intruneasca asentimentul majoritatii fortelor politice romanesti, va asigura stabilitatea, autoritatea si increderea diasporei in noul organism guvernamental.

d. Costuri

Desi aparent infiintarea unui nou organism guvernamental implica costuri suplimentare, din cele ce urmeaza se observa ca de fapt cheltuielile Ministerului de Externe scad dramatic in timp ce relatiile cu diaspora se imbunatatesc, realizandu-se dezideratului unei natiuni romane sanatoase din punct de vedere economic si influente pe plan mondial.

- Problema spinoasa a chiriilor costisitoare pentru diverse misiuni romanesti peste hotare se poate rezolva prin plasarea acestor agentii in incintele Centrelor Romanesti.

- Spatiul sau cladirile pentru realizarea acestor centre se poate obtine prin schimburi de proprietati intre state. Avantajul este dublu, deoarece afara de existenta proprietatilor romanesti peste hotare, spatiile obtinute in Romania de diverse alte state, vor contribui la interesul acestora pentru valorificarea superioara a proprietatilor obtinute.

- Serviciile pentru romanii de peste hotare pot fi asigurate de cetatenii romani locuind in strainatate (vezi Ambasada Americana care prefera sa plateasca localnici, din considerente de economie). In acest fel se reduc cheltuielile de ordinul miilor de dolari/luna pentru functionari cu rang diplomatic, trimisi din tara (salariu, diurna, sporuri pentru membrii familiei, chirie in locuinte scumpe cu regim special diplomatic, transport international, etc ).

1.5 COMITET de MONITORIZARE si ACTIUNE IMPOTRIVA DISCRIMINARII ROMANILOR

Pe masura ce se profileaza tendinta spre o societate deschisa, globala, se semnaleaza si o accentuare a reactiilor xenofobe atat impotriva imigrantilor cat si asupra unor grupuri etnice nationale. Putem vedea o recrudescenta a actiunilor antiromanesti in tarile limitrofe Romaniei, dar si in alte tari europene pe masura ce se apropie momentul integrarii in UE si NATO. Un efect nedorit il constituie deja, racirea relatiilor cu tarile slave, cu Moldova si cu Ungaria si nu tocmai cordiale cu Bulgaria, precum si atitudinea de distantare si chiar ostila a Cehiei.

Tocmai de aceea in cazul unei asemenea izolari diplomatice, comparabile doar cu perioada interbelica, rolul societatii civile este de a veghea si actiona prin mijloace legale impotriva discriminarilor la care este supusa populatia romaneasca, mai ales cea de peste hotare. Iar instrumentul capabil sa realizeze aceasta protectie il va constitui un Comitet de Monitorizare si Actiune Impotriva Discriminarii Romanilor alcatuit din personalitati din domeniul juridic, istoric, specialisti in drept international, activisti pe taramul civic.

Comitetul va demasca documentele si declaratiile cu caracter denigrator, actiunile intreprinse de persoane, asociatii, organizatii sau organisme guvernamentale si/sau internationale avand ca obiect discriminarea persoanelor de origine sau descendenta romana.

Formele de actiune vor cuprinde scrisori adresate ONU si altor organisme internationale pentru respectarea drepturilor omunlui, liste publice de asociatii, organizatii si organisme guvernamentale sau internationale care promoveaza actiuni discriminatorii (vezi actiunile antiromanesti din Ucraina si a autoritatilor comuniste de la Chisinau, alte actiuni legale.

Se dovedeste necesara initierea si sustinerea unei activitati prieteneasti de informare si educare a natiunilor amintite in legatura cu istoria, cultura si valorile proprii Romaniei si poporului roman

In acelasi timp se va duce o actiune de deconspirare a dezinformarii si actiunilor adverse la care se preteaza in mod curent anumite tari si nationalitati. Acest scop poate fi atins prin informare documentata si propagata intr-o forma accesibila si atragatoare pentru aceste nationalitati, pentru a se asigura relatii statornice de respect reciproc.

1.6 ZIUA IDENTITATII NATIONALE - 27 Martie 1918

In conditiile in care natiunea este imprastiata pe intreg cuprinsul globului si in conditiile in care romanii din tarile limitrofe Romaniei sunt supusi sub diferite forme unei deznationalizari brutale, apararea identitatii nationale prin protejarea traditiilor si semnificatiilor istoriei neamului capata o importanta capitala.

In acest context politica oficiala de protejare a identitatii nationale trebuie sa puna un accent deosebit pe respectarea si reinvigorarea sarbatorilor nationale si a sarbatoririi momentelor definitorii ale istoriei Romaniei.

Acum cand dincolo de granite, romanii din Basarabia, din Ucraina sau din Iugoslavia lupta sa-si pastreze identitatea, lupta pentru limba stramosilor, pentru recunoasterea apartenentei la poporul roman, este nevoie de reamintirea si onorarea identitatii nationale printr-o sarbatoare speciala.

De aceea, considerand ca primul pas al Reintregirii s-a facut la 27 Martie 1918, cand romanii de pe celalalt mal al Prutului regasindu-si identitatea nationala au proclamat Unirea cu Tara, propunem ca ziua de 27 Martie sa devina una dintre sarbatorile natuionale sarbatorita ca Ziua IDENTITATII Nationale Romanesti.

*****

Aceste propuneri se regasesc in diverse documente - printre care si in Rezolutia de la Atlanta 2001 - inaintate in decursul anilor: Presedintiei, Guvernului si Parlamentului Romaniei.

Mircea Popescu